Valerie Lungu a avut mai multe momente în care emoțiile au ajuns la un nivel ridicat în timpul participării la „Asia Express – Drumul Mătăsii”. Concurenta a plâns, a ridicat vocea, a refuzat anumite probe și a spus, în timpul unei ediții, că vrea să plece acasă. Antena 1 a prezentat inclusiv un moment în care Valerie a cedat după ce și-a văzut partenerul, Alex Gîlcă, în dificultate.
Cuprins
Cuprins
Comportamentul observat într-un reality-show nu poate fi folosit pentru stabilirea unui diagnostic psihologic. Psihologul Cristina Sevrani a explicat pentru Libertatea că astfel de reacții pot fi analizate prin mecanisme care apar atunci când nivelul de stres depășește temporar capacitatea unei persoane de reglare emoțională.
„Este importantă o precizare: comportamentul observat într-un reality-show nu permite stabilirea unei traume sau a unui diagnostic psihologic. Putem vorbi despre mecanisme psihologice posibile, nu despre o evaluare clinică a Valeriei Lungu”, a explicat psihologul.
Potrivit Cristinei Sevrani, competiția pune concurenții într-un context neobișnuit de solicitant: oboseală, presiunea timpului, efort fizic, lipsa confortului, competiție, necunoscut, conflicte și miză emoțională.
În astfel de condiții, capacitatea de autoreglare poate scădea. Psihologul explică faptul că, în mod normal, între emoție și reacție există un mic interval în care o persoană poate să se oprească și să decidă cum răspunde. Sub stres intens, acest „spațiu de decizie” se poate micșora.
„Mă enervez, mă opresc, mă gândesc, aleg ce fac. Sub stres intens, acest spațiu se poate micșora: mă enervez, reacționez!”, a explicat Cristina Sevrani.
Una dintre reacțiile organismului la o situație percepută ca amenințătoare este răspunsul de tip „luptă”. Acesta nu înseamnă neapărat agresivitate fizică. Poate apărea prin ridicarea vocii, protest, contrazicere, insistență sau nevoia de a recâștiga rapid controlul asupra situației.
Psihologul a amintit și faptul că Valerie Lungu s-a descris public drept „o fire destul de vulcanică”, însă această caracteristică nu reprezintă, în sine, o explicație completă pentru reacțiile sale.
În cazul lui Valerie Lungu, momentele de furie și cele în care izbucnește în plâns au apărut în contexte de presiune ridicată. Antena 1 a prezentat, de exemplu, un moment în care concurenta a spus „Nu mai pot, vreau acasă”, după ce situația lui Alex Gîlcă în timpul unei probe a devenit dificilă.
Potrivit psihologului, furia și plânsul nu sunt neapărat emoții opuse. Ele pot reprezenta etape diferite ale unei stări de supraîncărcare emoțională.
„De aceea putem vedea o succesiune aparent contradictorie: furie, țipăt, plâns, nu mai pot, nevoie de sprijin, revenire”, a explicat Cristina Sevrani.
Într-un asemenea moment, afirmația „Nu mai pot” nu trebuie interpretată automat ca o încercare de a atrage atenția. Ea poate reprezenta pur și simplu exprimarea unei stări reale de suprasolicitare.
O întrebare care apare în cazul unor astfel de reacții este de ce o persoană nu pare să se mai gândească la faptul că este filmată.
Explicația psihologului este că, în timpul unei activări emoționale puternice, atenția se poate îngusta. În loc să proceseze simultan modul în care este percepută de cei din jur, persoana se poate concentra aproape exclusiv asupra problemei imediate.
„În loc ca mintea să proceseze simultan «Cum mă vede publicul?», «Cum arăt?», «Ce se va spune despre mine?», atenția se poate concentra aproape exclusiv asupra problemei imediate: «Trebuie să ies din situația asta»!”, a explicat Cristina Sevrani.
Într-un grup aflat deja sub presiune, reacțiile emoționale ale unei persoane îi pot afecta și pe ceilalți membri.
Potrivit psihologului, poate apărea un cerc vicios: presiunea duce la o reacție intensă, ceilalți concurenți devin tensionați, persoana se poate simți atacată sau respinsă, iar nivelul de reactivitate crește din nou.
Într-o competiție precum „Asia Express”, acest lucru poate influența și dinamica dintre echipe. Valerie Lungu a avut, de altfel, încă din primele etape ale sezonului momente tensionate cu alți concurenți.
Cristina Sevrani atrage atenția că o reacție emoțională puternică nu înseamnă automat că persoana respectivă are o traumă.
Experiențele anterioare de respingere, critică, neputință, abandon sau pierdere a controlului pot contribui, în cazul anumitor persoane, la o sensibilitate mai mare în situații similare. Însă nu orice reacție intensă este explicată printr-o traumă.
În cazul lui Valerie Lungu pot exista mai multe variabile: temperamentul, oboseala, stresul, presiunea competiției, relația cu partenerul, efortul fizic și particularitățile fiecărei probe.
Valerie a reacționat intens și atunci când Alex Gîlcă a avut probleme la genunchi, spunând că sănătatea lui este mai importantă decât competiția.
Un alt factor important este toleranța la frustrare. Potrivit psihologului, oamenii diferă în ceea ce privește capacitatea de a suporta pierderea, așteptarea, lipsa controlului sau situațiile în care rezultatul dorit nu apare imediat.
La „Asia Express”, concurenții nu controlează transportul, oamenii pe care îi întâlnesc, vremea, timpul, resursele sau rezultatul probelor. Peste toate acestea se adaugă oboseala acumulată.
„Atunci când este foarte greu să tolerăm o emoție internă, putem încerca să găsim rapid o cauză externă: «El este de vină», «Ea m-a enervat», «Din cauza lui nu reușim»!”, a explicat Cristina Sevrani.
Uneori există într-adevăr un factor extern care provoacă frustrarea. Alteori, identificarea unei cauze concrete poate fi o modalitate de a transforma o stare internă greu de controlat într-o problemă asupra căreia persoana simte că poate acționa.
Psihologul consideră că diferența importantă nu este între oamenii care au emoții și cei care nu au, ci între a simți o emoție și a fi complet condus de aceasta.
„Să simți furie nu este o problemă. Să simți frică nu este o problemă. Să plângi nu este o problemă”, a explicat Cristina Sevrani.
Reglarea emoțională presupune posibilitatea de a recunoaște ceea ce simți și de a crea un interval înainte de a reacționa. În cazul unei persoane foarte copleșite, acest lucru poate însemna să facă o pauză, să-și regleze reacția fizică și abia apoi să ia o decizie.
În cazul lui Valerie Lungu, imaginile difuzate la „Asia Express” permit observarea unor reacții în contexte de stres și competiție, dar nu pot spune, de unele singure, dacă în spatele acestora există o traumă sau o anumită problemă psihologică.